Doar tu și eu...

Doar tu și eu...

Spune-mi, tu crezi în noi?

Jură, că vom fi doi.

Doar tu și eu...

Și amorul pică din cer, sub formă de raze, iar eu mă despic în bătaia lor, mă ard, mă seacă de orice urmă de putere, pierd picături de apă, le văd cum cad și nu pot face nimic. Simt cum soarele e atât de puternic și cad, cad în umbra ta, pentru că tu ai ales să faci asta pentru mine și eu...eu nu pot face nimic. Cad În abisul propriului meu vis, ”vis urât”, cad în durerea mea, e tot mai puternică și eu nu pot face nimic.

E altfel de data asta, e totul diferit, nu mai simt, nu mai pot să simt, sunt rău, sunt aspru și dur, dar m-am săturat să iert, m-am săturat să privesc în gol și să urc spre apogeul altcuiva, care m-a condus de fiecare dată spre nimic. Simt cum sângele fierbe în trupul meu, pentru că asta e tot ce a mai rămas din mine, un trup. Nu mai simt, nu mai văd, ochii îmi sunt orbi și obișnuiam să caut cu inima, dar nu, acum nu mai pot, pentru că inima mea e la tine.

Mi-e dor de ce obișnuiam să fiu, mi-e dor de zâmbetul meu sincer și de fiecare clipă în care vărsam lacrimi de fericire. Lasă-mă să mă despic singur, nu vreau să suferi alături de mine, deși iubesc fiecare milimetru de mine, am vrut să te protejez, să am grijă de tine, să te feresc de ceea ce sunt eu, dar nu pot, te iubesc și te iau cu mine, tot restul vieții.

M-am săturat de fiecare joc de-a inima, m-am săturat de durere și chin, dar poate că așa am învățat să le fac față la un nivel mult mai înalt. Nu mi-e frică de tine, nu mi-e frică de ceea ce va urma, nu mi-e frică de nimic, lupt împotriva tuturor și pentru ei, lupt pentru nimic, dar fac totul pentru orice, în schimb, mi-e frică de mine și ți-o jur, mi-e cel mai teamă să lupt cu mine însumi.

Uite-mă! Sunt chiar aici, în fața ta. Ia-mă în mâini și fă ce vrei din mine, sunt cartea ta și ți-am dat deja voie să mă citești,  ai și făcut asta, dar nu ai înțeles mare lucru. Citește-mi fiecare rând cu atenție, fiecare spațiu gol și fiecare alineat e doar o altă durere, iar fiecare cuvânt e răzbunare pentru mine, mă răzbun în cuvinte, mă răzbun pe tine și nu te las să pleci, nu vreau, nu pot. Mă răzbun pentru tot binele pe care mi-l faci, mă răzbun pentru fiecare dată când ai râs cu mine și am să mă răzbun tot restul vieții mele, doar ținându-te aproape.

7 semne într-o carte, 7 zile de catifea, tot atâtea nopți de dragoste...cu aromă de cafea

Toate parcă-s departe, când privești în oglinda ta, dar sunt la distanță de-un cuvânt...

Obsolence.

Just smile, without a reason why,
And fight as hell for simply finding your way,
This rain of tears over my heart,
It is like a broken love and a heart fallen apart.


De ce să primești totul ușor? Noi, nu am știut niciodată să apreciem acest lucru. Ne-a plăcut mereu să complicăm lucrurile, să le distrugem ușor, bucățică cu bucățică și asta doar ca să ne doară mai tare. Am înțeles în subconștientul nostru că binele vine cu greu la noi și trebuie să luptăm pentru el, dar nu ne-am gândit că binele unei iubiri vine ușor și asta este cea mai puternică lovitură, pentru că suntem mult prea precipitați ca să îi putem înțelege simplitatea.


Nu scriu pentru că îmi pasă, nu scriu pentru că îmi place, nu scriu pentru voi, scriu pentru că vreau să mă descarc, sunt sincer aici și e singurul loc unde n-am putut minți niciodată. Am nevoie să scap de fiecare forță negativă din mine, nu mai știu cum sunt, ce sunt, unde sunt și mai ales, de ce sunt...Mi-e dor de simplitatea mea la fel cum îmi e dor să te văd pe tine simplu sau pe tine simplă, să uit că lumea ne-a făcut mai puternici, dar și mai răi, să uit că lupt în fiecare pentru mai bine și să văd că e tot mai rău, să uit că lupt contra durerii și o trăiesc din plin.


Aceeași privire uitată în tăcerea unei inimi de mult apuse, aceeași tastatură șoptind alte urme de cuvinte rele fără vreun înțeles, creionul aruncat pe foaie și fiecare idee în același coș de gunoi. E o strofă al cărui vers nu îl mai înțeleg, un ritm mult prea puternic pentru o inimă atât de lentă...


Dacă pot să evit, aș face-o, să trec, să sper, să merg mai departe și să spun:” Am 1000 de probleme, dar le fac față!”, aș vrea, din păcate nu pot. 

Spune-mi de ce ma iubesti.

Inchide ochii si sterge acea lacrima de pe chipul tau. Strange-ma de mana, atinge-ma, saruta-ma, simte-ma, fii tu. Priveste in ochii mei si spune-mi adevarul, spune-mi cum ma iubesti, spune-mi cat ma iubesti, lasa buzele tale sa-mi sopteasca iubire si da-i inimii tale destula putere cat sa zbiere sustinand iubirea pe care o porti pentru mine. Ia-ma in brate, strange-ma puternic si adu-mi aminte ce insemn eu pentru tine...

Te iubesc pentru ca stiu ca esti persoana care daca m-ar vedea plangand, s-ar apropia sa-mi stearga lacrima si sa-mi mangaie chipul. Te iubesc pentru ca stiu, m-ai cauta daca as disparea, chiar si pentru cuvinte. Te iubesc pentru ca ma intreb 'Unde e ea?' atunci cand telefonul nu suna. Te iubesc pentru fiecare secunda...stai, romantism.

Te iubesc pentru ca esti cea care ma mangaie si imi sopteste iubirea doar prin cuvinte simple, lasandu-si inima sa se ocupe de restul. Te iubesc zambind, te ador plangand, am paradisul nostru atunci cand suntem impreuna, avem echilibrul nostru, sarut, lacrima, fericire, durere, iar, iubire. Te iubesc pentru ca iti spun asta si pentru ca o simt, la fel cum atingerea ta imi umple inima de caldura, ma faci sa iert, sa trec, sa uit, sa iubesc. Te iubesc pentru ca stiu ca oricat te-ai schimba, te-as putea recunoaste fara o a doua sansa. Te iubesc pentru ca atunci cand strang in brate intreaga lume, imi dau seama ca esti tu aici, in bratele mele. Te iubesc pentru ca ma iubesti, nu uita.
Tu ai scris articolul asta.

Culori intense.

Cum ar fi să întâlnești o culoare care să se potrivească perfect cu nuanța ta? Cum ar fi să asociezi culori și persoane într-un tango nebun și un amalgam de pași pierduți în nuanțe subtile de perfecțiune difuză?
 Să simți că iți atingi scopurile, noncoformism, durere și plăcere. 
Nu-mi pasă dacă mă cunoști, ce cunoști, unde sau cum. Sunt aici! Doza mea de nonconformism încadrată într-un singur țel, un singur înțeles, TU. 

Cum ar fi să te impresionez spunându-ți: crezi în mine, te vreau, te pot simți, te văd, dar te vreau mai aproape. Suntem în același joc și jucăm după reguli noi, diferite față de cele cu care m-am obișnuit. 


Dă-mi voie să fiu puțin artistic.


Nu te văd, nu ești aici și totuși îți simt prezența parcurgându-mi trupul, într-un abstract lipsit de cuvinte, o liniște perfectă și doar voci demne să te facă să vibrezi. Ascultă-mă, simte-mă, atinge-mă, te rog, profită de mine, știu că orice ai face, nu poate fi altfel decât excelent. Încadrează totul în peisajul de care sunt dependent,  îți dau voie să fii drogul meu zilnic, exagerez, înnebunesc, dar te vreau, mă vrei și nu vreau să greșesc.


Vorbește-mi la fel cum ai făcut până acum, fii dezinhibată, râzi, plângi, mă poți urî, dar te rog frumos, iubește-mă, așa cum nu ai mai făcut-o vreodată, lasă-ți întreaga iubirea asupra mea, simte, trăiește, vino la mine.


Voi fi aici. Pentru tine, drogul meu perfect! :x

Ce inseamna banii?

Stiu ca multi ma vor critica pentru articolul acesta, dar mie banii mi se par o problema, extrem de mare !

Noblesse !

Am inceput programul la hotel. E 13:45, eh,e ok.

O zi plina !

Deci vreau sa revin, vreau sa scriu din ce in ce mai mult pe blog, din nou !

Mi-a fost dor !

Cum ar fi sa iti spun ca imi era dor de tine? Cum ar fi sa spun ca as vrea sa te revad? Nu stiu cat timp a trecut, efectiv nu reusesc sa imi dau seama.Am pierdut notiunea timpului, dar se pare ca nu te-am pierdut pe tine. Am pierdut intregul, dar se pare ca a ramas esenta. Ti-am auzit vocea ( Doamne, cat de frumoasa e ! ).


Sunt nebun, vreau nonconformism, vreau putin din tine, chiar putin mai mult. Vreau sa fii aici! Langa mine! Cu mine! Pentru mine ! 6 dimineata, 5, 4, 8, cui ii pasa? Timpul nu are limita, noi de ce am avea? Ajuta-ma iar, vreau sa scriu mult mai mult pe blog. Nu trebuie sa faci nimic, doar sa ma privesti sau sa te gandesti la mine, sa imi vorbesti sa fii tu.

Hai sa fugim ! Tii minte ca planuiam sa fugim? Parinti, un tata nu prea placut, o mama super de treaba, un alt stil de viata, impreuna, ciudat, nou, o viata noua. Cum ar fi sa ne vedem peste 2-3 ani undeva in Miami sau in Antarctica in vacanta? Nu ar fi deloc ciudat, ar fi ceva tipic noua. Nu poti contorsiona ideile in creier, trebuie sa le valorizezi, sa le dai viata, sa le realizezi si sa te realizezi pe tine insuti.


Mai suna-ma o data, fa orice vrei acolo, fa orice vrei aici, libertatea e cel mai usor mod de a te tine aproape. Lupta pentru tot, lupta pentru mine, lupta pentru ai tai, dar crede-ma, cel mai important e sa lupti pentru tine. Esti oare cel mai frumos lucru care mi se intampla?


Ajuta-ma tu sa raspund.

Run you heart!.

Cum ar fi sa pleci? Ciudat e oare prea putin spus? Hmm, mult prea putin. Totusi, daca stau bine sa ma gandesc tu nu pleci, nu poti pleca, acum sau vreodata! Tu esti aici chiar daca esti departe, tu esti cu mine chiar daca vei fi la multe sute de kilometri distanta, tu esti pentru mine de fiecare cand am nevoie si de aici si de departe. Bun. Cum ar fi sa innebunesti doar gandindu-te la mine timp de doua saptamani sau luni, groaznici ar fi anii. Ti-ar fi greu? Ai suferi? Te-ar durea atat de tare ca pe mine... Sau ... Mai bine nu. Cum ar fi sa lupti in zadar atat de mult timp, fara vreun rezultat considerabil, fiind constienta ca nu ma vei vedea? Ar fi groaznic, iar daca ai face-o, cu siguranta raspunsul e iubire. E ipocrit sa spun ca innebunesti cautand fara rezultat pentru ca orice cautare, orice actiune are un final. Nu e special pentru ca a mai fost asa si va mai fi, dar e diferit de fiecare data. Vei intelege oare acest lucru? Sunt sigur ca da. Ps. Am mare incredere in tine. Nu pot sa scot niciun cuvant, esti de doar cateva minute langa mine, dar parca textele mele nu functioneaza azi. Nu poti stii acum de ce sunt asa pierdut, nu poti stii de ce nu iti vorbesc, dar vei intelege abia cand vei citi acest articol, atunci vei stii de ce stateai in fata portii vorbind, parca singura. Parca a trecut un an, dar nu e chiar atat, insa va fi. Imi e dor de chipul tau, imi e dor de ochii tai, cu nebunie in suflet strig ca imi e dor de tine. Fug, tacerea mea poate zguzgudui pamantul. Nu stiu unde o sa ajungem, ce o sa se intample cu noi, nu exista cuvinte sa ne trezeasca, doar iubire care sa ne vindece fiecare rana, doar lacrimi care sa repare fiecare taietura, doar noi ca sa ne vindecam reciproc. Te iubesc.

Put it down on me.

LUPTÁ, 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. 2. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 3. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare. 

Nu ma cunoasteti.

Ce-ar fi sa ma schimb radical ?

Follow your instincts, lion !

Zi ma, esti leu? Si?

C.

Sunt sigur ca au fost multi inaintea mea care te-au numit frumoasa, superba, desteapta, ahh, si in toate zecile de feluri posibile. Deasemenea cred ca au fost destui care te-au apreciat, ti-au zambit, te-au alintat la fel ca mine. E imposibil sa nu fii fost si cei care arunca un "te iubesc" ca si cum ar spune "merg la toaleta", am dreptate nu?

Lasa-ma sa scriu !

Nu-mi pasa cine esti, de unde, daca citesti sau nu dai 2 bani pe blog-ul asta !

I wanna` make you sweat !

Sa transpiri in juru-mi, sa transpiri necontenit, necontrolat, visand enorm, colorat in dementa...

What hurts the most?

Doare, doare ca sunt aici, intr-o camera obscura, inchis, legat in lanturi, si ce doare cel mai tare...e ca nu esti aici, pentru mine, langa mine...

Citeste asta !

Semnat : Robb, autor al Hypnotic Senses !

Eu in tu.

Inca nu am reusit sa ma adun, sa adun tot.

Sa zbieri de placere autorule.

Sa scrii frenetic, sa nu te poti abtine, sa nu te poti controla, sa fii hot, din tot ce furi sa creezi, din tot ce poti sa aduni, sa-ti indeplinesti visele sa reusesti. Sa cazi in temnitele placerii, lanturile reusitei sa te stranga si mai tare, patul rosu al puterii sa fie si mai tare, plapuma pasiunii sa te incalzeasca si mai tare, sa reusesti omule, sa reusesti, sa reusesti.


Inima, inima mea! Esti atat de puternica, te simt in mine, simt cum te joci cu inima mea, iti simt prezenta atat de placuta, da-mi voie sa imi cad intr-o groapa a placerii, cu tine. Esti prezenta si aici, si acolo, mai devreme te intalnisem acasa, iar esti aici, nu pot sa cred, esti reflexul meu mintal, esti drogul meu efemer, da, efemer, treci prea repede si ma faci sa mai vreau, sa te intorci, mai mult, mai mult, mai mult...


Buzele ei ii sarutau piepul incordat, lui ii era teama, nu o cunostea asa. Era atat de lasciva, se mula perfect pe corpul lui si nu inceta sa-i surprinda simturile. Ii simtea buzele precum un curent, un curent placut, de care era indragostit. Nu isi mai incapeau in propriile corpuri, starea lor depasie aceasta conditie.
Mi-a fost atat de dor de tine, nu credeam ca ai sa fii aici, acum, atat de frumoasa...Stiam ca nu s-a schimbat nimic intre noi, stiam ca ramai jumatatea mea ideala, stiam ca ramai pentru mine.


EA: Asa e, dragul meu, te iubesc !

Sa scriu.

As vrea sa scriu, pot sa scriu.