luni, 15 noiembrie 2010

Pleaca,dar te iubesc!

Cat de liniste e, nu pot dormi, e intuneric.


"Bratele tale ma invaluiau, eram atat de mic, incomparabil cu inima ta, pe care mi-o ofereai. Am inchis ochii, m-ai sarutat pe frunte si mi-ai urat somn usor. Simteam cum pluteam in jocul inimii tale, simteam cum buricele degetelor tale imi faceau trupul sa vibreze, te simteam mai aproape ca niciodata si chiar erai acolo."
Brusc am simtit o durere, m-am trezit din vis si am incercat sa adorm iar, am reusit.

"Erai in acelasi loc, nicio atingere intre noi, nicio urma de tandrete. Ma certai. "De ce nu pricepi? Te iubesc enorm, esti cel mai important om din viata mea, idiotule!" -dar, asteapta o clipa...-, "m-am saturat sa astept, iesi afara, nu vreau sa te mai vad, pleaca" -iubita mea-, "iesi!". Am iesit si ai inchis usa, m-am prabusit pe usa si m-am prelins usor in ploaia care se prelingea pe trupul. Iubirea mea se dilua in picaturile de ploaie, stiam ca plangi, stiam ca trupul tau e rece, stiam ca a fost doar un impuls de moment, dar nu ma puteam intoarce. Pielea imi era asemeni unui burete, furia ta era principala functie pe care creierul meu o putea procesa, te vedeam atat de puternica, dar neajutorata fara mana aceea de ajutor, te vedeam superba, dar inutila fara umila-mi inima, muza mea.
Usa s-a deschis brusc "Iubitul meu, dragul meu!",  - cat a durat iubito...-. Sarutul tau lumina intunericul acelei nopti ploioase, te-am luat de mana si am fugit, eram 2 straini aruncati intr-o mare de oameni, eram culoarea centrala a fiecarui curcubeu, eram flacara cea mai inalta a incediului, eram noi, si ne iubeam.

Te-ai apropiat, tu, fior etern al vietii mele
Trupul meu vibrant, prezenta ta
Imi sfasii trupul cu manifestul tau
Sange curgand, continua, nu te poti opri.

Ripostez, deja mi-am infipt lamele in parul tau
Iti lasi capul pe spate, arzi, intens
Sunt singura picatura de gheata de care ai nevoie
Voi ingheta intrega flacara a iubirii tale.




( siropos initial, romantic pe parcurs, brutal in final :x )