sâmbătă, 28 august 2010

200.

Salut.

Nu stiu daca tu, cititorule, ai mai citit sau nu aici, dar te respect daca vei citi acest articol, dovedesti ca doresti sa citesti ceva diferit, dovedesti ca detesti monotonia si, viata pentru tine nu e doar ceva ce primeste fiecare om, ci este o clipa inaintea alteia ce merita traita din plin.
Sunt oare un romantic? Esti ceea ce simt eu? Suntem ceea ce pretindem a fi? De ce atat de multe intrebari? De ce atat de putine raspunsuri?
Probabil arta e cea care imi da viata. Sunetul, fotografia, scrisul, cititul, toate sunt arta. Arta de care sunt dependent.

Coltii vietii ne inconjoara,
Furia trairii nu inceteaza sa apara,
Nori murdari de ura si vrajire
Ne sfasie in dansul sublim a omului traire.

Ne-am jucat cartea asemeni unei glume,
Iar as-ul l-am pierdut, visand.
Fiorul durerii asupra noastra se abate,
Vei ceda si vom ceda uitarii, vrand nevrand.

Picuri de sange astern pe-aceeasi foaie,
Iar funiile ce m-au legat s-au frant.
Nimic nu imi mai poate sta in cale,
Sa ma dedic acum, sa scriu, sa incant.

Imi vei citi ura in ochi,
Flacari trupu-mi iti va sorti.
Negre urme pe spate-mi vei descoperi,
Si tacut vei sta, privind, fara a clipi.

Ghearele tale imi vor inclesta trupul,
Cu spinii trupului tau ma vei intepa,
Bezna ochilor tai imi va minti cugetul,
Iar tu, pasnic vei sopti:
"Sa mai scrii! Sa scrii! Sa scrii!"


Hypnotic Senses - 200 de articole.



CARPE DIEM!

Nesimtit.

Ahh, cat de dor imi era...