E atât de plăcut drumul, e liniște, e calm, muzica în surdină, te urmez, exact acolo unde vrei să mă duci. Habar nu am unde mergem, dar nici nu mai contează...e cu tine, e bine. Voci mult prea sexy se aud prin difuzoare, iar gândurile mele duc la tine, duc la tot ce însemni tu. Ajungem. 
”Babe, stinge toate luminile!”
- Babe, măcar una...în baie?
”Lasă doar ușa crăpată, nimic mai mult!”
Și a insistat, și am făcut ca ea. Și puteam să destind câteva nuanțe roșii de bumbac și puțină dantelă, care-i acopereau corpul. Corpul ăla perfect, tandru, fin, nebun și însetat de mine. Vin în spatele ei, ne privim în oglindă și zâmbim, nu mai e nimeni așa. E liniște în toată camera, dar se aud câteva șoapte fine ”babe, te vreau, babe..”. E cald, simt picuri de sudoare pe frunte, cad și se lovesc de pieptul ei, îi e la fel de cald ca și mie, și nu e din cauza caloriferelor. Ne oprim, vrea duș, vrea liniște, vrea să îmi spună tot, dar are principii care o opresc. Se așează în cada cu apă caldă, nu e fierbinte, cum îi place ei. E frapată: ”Nu am mai lăsat pe nimeni să stea cu mine în baie!!” Am lăsat ușa deschisă și m-am așezat înaintea tocului, pe jos, admirând câteva șuvițe ude de păr, un zâmbet clar și puternic, și ochi, ochi verzi, pierduți prin ochii mei. Povestim, îmi spune, mă îndepărtează, îmi spune de ce nu e bine, îmi explică și trage concluzia: ”darling, ești minunat”. 
Mă satur să îi explic, îi arăt de ce ea, îmi descriu sentimentele cu fapte, cu trăiri. Îi sărut buzele umede și închide ochii ( mereu îi închide ), o mângâi, o alint și vreau doar să fie fericită, așa cum merită. O scot de acolo, parcă extenuată. E ca o pisică, tandră, mârâie, se gudură pe lângă mine, știe că urăsc pisicile, dar știe că în cazul ei pot face o excepție. Îi simt trupul fierbinte lângă al meu, își așază capul pe pieptul meu și începe să se încarce, îmi ia din energie, din tinerețe și mă face iar să o ador. 
Trec 3 sau 4 ore, atât poate dura un somn cu muza, își deschide ochii, iar eu o deschid pe ea. Îi ating puțin gâtul, e dimineață, o sărut ușor, e totul în ceață, în liniște și e al naibii de bine. Mă ridic, fac duș, mă usuc, mă îmbrac, sunt asemeni un zeu, acum de neoprit, și totul datorită ei.
Știe prin ce am trecut, știe cum sunt și știe că am un singur motto în viață: Only God can stop me!

So, she told me: ”Hai să simplificăm lucrurile”, și așa a început tot.