joi, 3 mai 2012

Venom.

Da, ești venin, ești doar o substanță densă, plină de celule pline de ură și durere. Ești un complex de care ne temem cu toții și de care ne ferim cu toții. Ei bine, nu chiar toți dintre noi.
Eu te vreau! Vreau să intri în mine și să-mi străbați tot corpul, vreau să-mi atingi fiecare colțișor și vreau să te simt vibrând în mine. Vreau să-mi înfășori inima în tine și să ți-o aloci ție. Vreau să-mi străbați creierul și să mă faci să mă gândesc numai la tine. 
Nu ești deloc bună pentru mine, nu te ridici la rangul de a fi uman, nu te poți asocia cu privirile simple, cu zâmbetele, nu, tu nu. TU provii din altă galaxie și ești unicul individ de acest gen, iar eu, te vreau, nu numai cu mine, te vreau pentru mine! Nu îmi faci bine, mă despici, mă sfâșii cu puterea ta și știu că doare, simt cât de tare doare, dar ești substanța de care sunt dependent și te vreau, mai vreau, mai vreau, mai vreau. 
Vreau să nu te asociez cu nimic, vreau să fii în continuare specială pentru mine, vreau să te simt de dimineața până seara, chiar dacă noaptea trecută am petrecut-o împreună. 
Vreau să te mint frumos, să te domin, să ajung să te am și apoi să te fac și mai bună decât ești deja. Vreau să mă complic cu tine, vreau să complicăm lucrurile, să le amplificăm, vreau să suferim, să distrugem, să uităm, să nu iertăm, să greșim și apoi să ne iubim ca și cum filmul ăsta l-am creat noi.


Vreau să fii tu, iar eu sunt deja pentru tine.