duminică, 14 februarie 2010

Esenta

Nu am vrut sa ma gandesc ca gresim, sa ma gandesc ca noi nu suntem perfecti...nu am avut de ce. Am avut timp, am avut linistea necesara si am reflectat putin asupra trecutului nostru, trecutul nostru perfect, in care eu eram baiatul simplu, iar tu fata cu ochelari in ploaie. Am uitat oare? Am uitat eu, tu sau am pierdut totul impreuna? Nu vreau sa cred asta.
Imi aduc aminte prima zi in care ne-am intalnit, o liniste densa cerceta fiecare centimetru al spatiului nostru, mergeai in fata mea pe poteca ingusta, ma calauzeai spre un nou drum, o noua cale, un nou univers pe care aveam sa il intalnesc odata cu tine. Tu m-ai calauzit mereu, si odata cu trupul meu, mi-ai luat si inima fara sa ma pot impotrivi, fara sa vreau sa ma impotrivesc si oricum fara a reusi vreodata. Te las sa ma conduci, te las sa ma controlezi atat timp cat voi sti ca faci asta cu mine in gandul si inima ta.


Am reusit sa tin minte aproape fiecare intalnire pentru ca oricare din ele a avut ceva special, ceva memorabil. Urasc momentele critice, acele momente de care mi-a fost teama intotdeauna si care mereu mi-au ridicat semne de intrebare. Cateva cuvinte aruncate la intamplare si indeajuns de mult orgoliu ca sa putem isca o cearta. Privirea ta curma orice idee de speranta, de pozitiv, devenind un infinit demonic in care as putea cadea doar facand inca un pas gresit. Te vad pierduta de lumea ta din care faceam parte si eu, dar nu te pot lasa asa, nu te pot vedea asa. Iti iau mana si mergem mai departe, o sa fie bine, ti-am promis deja.


Ma gandesc la tine si te concep ca un ideal al meu, ca o jumatate perfecta pe care viata mea a cautat-o timp de decenii intregi. Pot sa fiu departe, pot sa nu te sun, pot sa nu vorbesc cu tine, dar ma gandesc incontinuu la tine, fara a ma putea opri, nici macar o secunda. Astept momentul potrivit sa iti pot spune ca tu esti singurul meu vis si singura persoana alaturi de care mi-am facut planuri pentru viitor. Am sa te dezamagesc cand voi spune ca vreau sa imi arati iubirea ta, afectiunea si felul tau de a te purta cu mine, dar iti vei da seama ca nu fac asta pentru ca imi lipsesc, ci pentru simplul fapt ca te vreau infinit, numai pentru mine.


Realizez abia acum ca reusesti sa ma controlezi doar din cateva cuvinte, pe care simt ca le spui din suflet. Ma poti domina usor, te poti juca cu mine si am promis ca voi juca dupa regulile tale atat timp cat voi sti ca traiesti in mine, la fel ca in prima zi. Imi aduc aminte locurile in care ne intalnim, gatul tau pe care il sarutam usor in timp ce ma jucam cu degetele in parul tau brunet. Tu stii ca si daca as fi suparat sau as avea probleme, fie ele de orice natura, ai reusit si vei reusi sa ma faci sa zambesc si sa revin la normal doar cu atingerea palmei tale si sarutul tau pe care l-am iubit inca de la inceput.


Vreau sa te uiti in jur, sa te pierzi de toata lumea pentru o clipa. Am sa te gasesc. O sa fiu primul care te va gasi in intreaga multime, o sa fiu primul care va ajunge la tine si care te va aduce inapoi, in lumea ta, in lumea noastra. Vreau sa stii ca esti la locul tau, in mine, in centrul inimii mele, iar de acolo nu vei pleca, doar voit. In aceasta zi in care nu am avut destul timp si posibilitati sa vorbim am privit iarasi cadoul de la tine: " sa o deschizi atunci cand te indoiesti de mine ", am deschis-o, dar nu pentru ca ma indoiam de tine, ci pentru ca imi era dor sa citesc cateva cuvinte pe care tu mi le-ai adresat mie, numai mie.


Vreau sa inaintez inca un pas, de aceasta data cu tine, pentru ca de aici, fara tine, as ramane paralizat, vesnic. Vreau casa noastra, cateva lumanari aprinse si noi doi, cuprinsi de aroma lumanarilor si de cea a realizarii, a implinirii si a unui viitor impreuna. Nu am uitat nimic din ce mi-ai spus, iar tu stii ca viitorul meu sta in mainile tale, e o povara grea, dar stiu ca te vei descurca daca vrei cu adevarat. M-am uitat in trecut, insa acum trebuie sa revin la prezent, la actualul in care traiesc si de care profit in fiecare zi numai pentru ca tu esti in ea, prezenta in acea zi, in viata mea si mai ales, in inima mea.

10 comentarii:

  1. Huh... "Vreau casa noastra, cateva lumanari aprinse si noi doi, cuprinsi de aroma lumanarilor si de cea a realizarii, a implinirii si a unui viitor impreuna."

    Foarte frumos zis... Atata timp cat e dragoste si incredere, visul e realizabil...

    Am incredere ca voi ajunge sa vad visul asta implinit si voi fi invitata de onoare, alaturi de nasica evident, in casa voastra, care mai mult ca sigur, pe langa primitoare, va deborda de atata dragoste....

    Keep up the good work!

    RăspundețiȘtergere
  2. da, o sa fie bine
    mai, am gasit o canapea la oferta, sinzz va poate da detalii! :D

    RăspundețiȘtergere
  3. nu stiu daca era la oferta, dar mie mi-a placut si robb vad ca imi face pe plac :))

    RăspundețiȘtergere
  4. vai dar se poate sa nu ii respect parerea iubitei mele? cand ceea ce alege e foarte bun, de ce sa ii fiu impotriva? nu , hone? ;;)

    RăspundețiȘtergere
  5. dati detalii tehnice, va rog....:))
    pret, calitate, treburi.....
    ca asa, e frumoasa ca va place voua.....
    sinzy, te rog, fii obiectiva!

    RăspundețiȘtergere
  6. o sa raspunda imediat, pana atunci iti zic eu
    e alba sau bej cu floricele rosii si visinii, e superba!

    RăspundețiȘtergere
  7. important e ca eu mi-am imaginat-o intr-o camera speciala pentru ea
    ceva marie antoinette style
    hone, sa nu uiti balconul cu multe perne!

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu vai, ala trebuie sa il facem! Ahh, ar trebui sa iasa, hmm...cam ca in "Ceai et caetera", doar ca putin mai...voluminos!

    RăspundețiȘtergere