luni, 1 martie 2010

Revenire

Probabil ca o relatie perfecta ar insemna un lucru absolut plictisitor. Privesc lucrurile din exterior, incercand sa imi dau seama de cum vad ceilalti si cum ar trebui sa vad eu. Am avut timp sa analizez cuvantul perfect, probabil ca am avut ani intregi sa fac acest lucru si il practicam fara sa imi dau seama. De ce si-ar dori cineva ca totul sa fie perfect cand, de fapt, obstacolele si suferintele il fac sa devina mai puternic.

Probleme, suferinta si timp putin, poate ca asa pot sa traduc ultimele cinci zile din viata mea. Nu am avut o clipa libera pentru mine, nu mai spun de cei din jurul meu. Momente intense, stres fara limite, probleme care nu se mai terminau, dar am luptat si am sperat ca o sa trec peste toate. Cateva ritmuri si putin bass ma aduc acum la normal, ma relaxeaza, trebuie sa devin din nou ce am fost, sa devin iarasi eu, infinitul eu.

Tu, sa stii ca nu am uitat niciodata, nu am uitat ca tu existi numai pentru mine, nu am uitat telul tau, care a devenit al meu, iar ulterior, al nostru. Nu am uitat cuvintele tale spuse la nervi care m-au facut sa sufar, dar pe care le-am apreciat pana la ultimul lor inteles. Nu am uitat lacrimile tale aruncate din cauza mea, iar vocea trista nu mi-o pot scoate din cap. Nu le pot uita si nici macar nu vreau, pentru ca eu nu vreau perfectiune, perfectiunea o am deja, asa cum e acum, cu toate probleme si suferintele.

Am inaltat un zmeu al nostru spre cerul limpede, albastru inchis, asa cum l-am privit mereu. Zmeul reprezinta relatia noastra, insa deja sfoara s-a terminat, iar zmeul, continua sa zboare, nemaiputand fii controlat de cei din jur, de dureri sau de placeri, a scapat de realitate si se indreapta probabil spre visul nostru, care va deveni realitate. Ploi abundente, calduri infernale, furtuni si valuri inalte va intampina in drumul sau, insa sunt sigur ca nu poate fi oprit de nimic, nici chiar de tine sau de mine.

Acum, nu vreau sa iti mai aduci aminte de trecut, nu mai vreau nici eu sa imi amintesc, pentru ca nu e timp destul. Noi avem cateva lucruri importante de facut, iar timpul ne e foarte limitat. Nu am sa le enumar, tu stii prea bine despre ce e vorba. Tu, acum, in prezent, traiesti alaturi de mine, iar asta nu se va schimba niciodata, pentru ca eu, imperfectul, am pastrat aceleasi sentimente si le voi pastra mereu.