joi, 30 decembrie 2010

As fi vrut ca tu sa intelegi.

Nu, nu sunt mai cuminte, sunt doar relaxat, calm si ma pregatesc sa merg mai departe.


Mi-e dor sa fiu romantic, prea multa iubire zace in inima asta...

As vrea sa fii aici, acum. Nu e greu deloc sa intelegi asta. Nu-ti fie teama de nimic, nu se va mai repeta, trecutul nu mai exista. Asculta-mi doar soaptele, iarta-mi vocea pasnica, simti vibratia? Nu ma pot abtine, am intinerit fara sa vreau, m-am inecat in adancul ochilor tai si as fi vrut sa pot sa inot, sa controlez situatia, dar nu am reusit. Fir-ar, alta idee.

Nu imi pot controla trupul, simt cum fiecare particula din mine te vrea, simt ca sunt capabil sa te ating, sa te imbratisez, sa te sarut, dar nu reusesc, acum nu imi iese. Cuvintele mele le-am uitat intr-o comoara pe care am ales sa o deschizi tu, dar mai e mult pana atunci.

Ideea. Vocea lui tremura, ii amoritse de mult mana pe telefon. Lacrimile ei curgeau necontenit, iar fiecare cuvant spus si el la o diferenta de cateva minute de urmatorul era si el pasnic, se auzeau doar gemetele si tandretea unui sunet care descria dorinta, care o facea sa tremure, sa tremure atat de tare dupa vocea lui.

Alta. Obosesc. S-a trezit langa trupul lui, ea era fierbinte, insa el era rece ca piatra. L-a sarutat, nimic. A inceput sa se ingrijoreze. Fremata, a inceput sa ii sarute gatul, apoi pieptul, singurul lucru e care il gasea util era sa il sarute, nu stia ce sa faca. Continua intr-un ritm frenetic, valuri de saruturi, insa trupul lui era la fel de rece. S-a oprit. "Omule, te iubesc!".
La fel si eu, draga mea!

Sunt fiecare zambet, sunt eu lacrima aceea care a curs mai devreme pe obrazul tau, m-ai gasit ca raspuns la oricare din intrebarile tale, sunt eu fiecare mangaiere a sufletului tau, sunt eu unul dintre fluturasii din stomacul tau, sunt un pas pentru tine, fie inapoi, fie inainte, sunt eu si sunt numai pentru tine.

Stii tu ca "depinde de talentul creatorului ca acesta sa izbuteasca transformarea unui material vulgar intr-o opera artistica de exceptie".
Nu, tu nu ai facut nimic, nu ma intreba, e inutil oricum. Astazi a fost o zi buna, astazi am fost putin diferit, am vrut sa fiu sincer, iar tu nu trebuia decat sa ma asculti.