sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Drum

O zi diferita sau nu...poate e doar o alta zi. Am facut atatea lucruri, totalul lor facand un nimic. Un "papa" si am urcat in autobuz, ultimul scaun, chiar pe mijloc. O persoana care sa ma asculte, nu stiu daca pricepea ceva, dar se uita cu mila la mine, se uita trist, tacand, pentru prima oara. Alte 5 persoane in autobuz, o femeie s-a intors si m-a vazut, a oftat, iar apoi s-a intors inapoi. Persoana care ma insotea ma asculta in continuare, nu ma contrazicea, nu spunea absolut nimic, neavand ce sau avand prea multe. Un alt adio in gara si o imbratisare incurajatoare, insa nimic schimbat. Am urcat in tren, am ramas in tricou, iar alte 8-9 persoane, tineri, probabil mai mari ca mine, m-au urmat. S-au asezat in fata mea, ocupand 4 banci. M-am inchis, m-am privat de toti, ascultandu-mi muzica. Ma uit pe geam si vad intuneric, observ lumini care mi-au dat ideea de cimitir, care aratau ca niste lumanari in varful crucilor. Cele 8-9 persoane se amuzau, radeau copios, se distrau, lucru pe care eu nu il puteam face, nu aveam nici un motiv, din contra. O fetita a venit sa imi ceara bani, o cersetoare :"Pleaca! Du-te de-aici!", urat, dar m-am lasat condus, am procedat asa doar din inertie. Sunetul trenului ma obosea, vroiam sa ajung odata acasa dar, in acelasi timp, vroiam sa fug mai departe ca niciodata, sa scap de toti, dar nu pot, nu pot singur, nu vreau sa fug singur. Drumul a durat cam 5 minute, nu putea dura mai mult, nu mi-a permis luxul de a gandi, nu mi-a dat voie sa ma intorc si sa incerc sa gasesc o rezolvare, nu mi-a dat voie sa raman singur, intr-un loc, ca sa ma pot intoarce, ca sa imi pot reveni. Nu putea sa mai dureze? De ce nu a durat 3 ani si aproape 7 luni? Poate dupa acesti 3 ani si cateva luni ma intorceam, tinand in mana un singur lucru, o singura cutie, mica. Doar poate? Nu. Am coborat din tren, am oprit mp4-ul si am continuat drumul, pentru prima data m-au insotit 2 persoane, macar pentru jumatate din drum, urmand sa il termin singur. Mi-era frig, dar nu mai conta, puteam sa mai am inca doua jachete pe mine, nu ma incalzeam, nu mi-era frig din cauza temperaturii, ci mi-era frig din cauza mea, mi-era frig din interiorul meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu