joi, 8 aprilie 2010

Mysterious girl

Inainte de articolul in sine doresc sa fac o precizare. Acest blog are ca tema principala trairea interioara ( iubire, sentimente, placeri, suferinte, dorinte ) si indiferent de ce se va intampla cu mine, blogul va pastra acceasi tema, asadar:

Culori si forme abstracte care ma inconjoara in intreaga mea traire, cea de care am devenit dependent. Verde intens in fiecare frunza, la fiecare pas pe un spatiu verde, un galben palid al soarelui la rasarit, tenta de rosu care se evidentiaza in orice loc si nuanta de care m-am indragostit iremediabil, albastru, albastrul cerului care imi aduce aminte ca sunt liber, ca nu am nicio limita, ca eu-l meu e de necontrolat, e puternic, e abstract prin cuvinte si sentimente.

Simt tensiunea, suspansul unei intalniri, sangele incepe sa pulseze intr-un ritm frentic, incep sa iti simt aroma in jurul meu, pot acum sa incep din nou sa mi te imaginez si continui in pas nebun, fara sa pot fi oprit, nimeni si nimic nu ma poate opri. Ridic privirea si STOP: s-a oprit totul, lumea a incetinit, aerul e mai pur si mai dens, nu mai imi simt trupul; "ce se intampla?", "ce fac?", simt ca zbor. Te detasezi usor de multimea inghetata, suntem singurii care se mai pot misca, lasi totul deoparte si te apropii, zambesti, asa cum imi place. Vii mai aproape, mi-am revenit, acum realizez, sunt eu, cel pe care l-ai fascinat, cel care te-a facut sa plangi de fericire, sunt cel caruia te-ai descris, sunt cel care te-a condus spre o alta lume. Atingere, imbratisare, sarut, zambetul tau, zambetul meu, ne-am revenit, acum putem trai din nou, suntem impreuna.

Nu exista vis, nu exista dorinta, nu exista uitare, doar trairi si realizari. Mers rapid, impreuna, noi pe aceeasi strada, noi privindu-ne in acelasi geam fumuriu, noi zambind, noi discutand, noi tinandu-ne de mana. Un local deja cunoscut, dar la fel de impresionant ca prima oara. Cateva perne, comfort, tandrete, extaz. Am uitat de noi, ne-am lasat doar ochii sa se joace minute intregi fara a ne putea opri, fara a putea incetini acest ritm haotic, fara a putea vreunul din noi sa isi mute privirea. Razboi de priviri, ai vrut sa luptam. Niciun cuvant, nicio miscare, niciun sens, nicio atingere, insa un singur rezultat: trairea, cea prin care ti-am spus totul, doar privindu-te.

Cateva cuvinte insirate pe foaie. Te-am inconjurat acum, esti in bratele mele, ramai aici, stii ca totul va fi bine. Lasa-ma sa ma joc cu mintea ta, lasa-ma sa ma joc cu inima ta, sunt sincer, nu am sa iti fac niciun rau. Te-am vazut zambind, erai pierduta si nu mai stiai ce sa spui, dar nu mai era nevoie de cuvinte. Nu te-am lasat sa versi vreo lacrima, chiar daca era din fericire, nu, cu mine nu ai sa plangi, nu mai vreau sa vad pe nimeni plangand alaturi de mine sau din cauza mea. Si ai mai gasit ceva ascuns printre randurile imaculate, inca goale. Te-a surprins, ai zambit si mi-ai inconjurat gatul cu mana ta, puternic, chiar mai puternic decat ma asteptam.

Ps:

Ai vrut sa zambesti,

Ochi-ti sclipeau frenetic,

Soaptele incetineau timpul,

Mana mea iti contura chipul,

Buzele-mi alunecau usor pe gatul tau,

Atingerile deveneau mai tandre, mai romantice,

Povestile deveneau simple cuvinte,

Te-am gasit si m-ai gasit!

Amsterdam Avenue feat. Matteo - Mysterious Girl


Drog ;x !