luni, 3 mai 2010

Puncte, puncte.

As vrea sa pot scrie ceva acum, as vrea sa aiba un inteles perfect, sa intelegi totul asa cum este, asa cum se manifesta.
Nu vreau sa iti explic nimic din ceea ce se intampla si nici nu trebuie, ai inteles totul de fiecare data, ai vrut sa impingi totul la ceva mai bun, mai tanar, mai frumos. Nu ai avut niciodata nevoie de cuvinte, le-ai adunat zi de zi ca sa ajungi sa mi le impartasesti la momentul potrivit. Sunt atat de obosit, imi e atat de greu sa scriu, inca o noapte nedormita, a devenit deja o obisnuinta, insa nu una placuta.
Stiu ca ai plans si stiu ca poate vei mai plange, esti un suflet si tu, dar nu ca toate celelalte. Desi mi-am promis ca nu am sa mai plang nu mi-a reusit, se pare ca promisiunile fata de mine le uit si chiar nu conteaza, cat timp le indeplinesc pe cele spuse catre tine. De ce nu te poti controla? De ce nu incerci sa ma temperezi tu? Stii ca ai putea sa ma conduci cu un singur deget si asta doar pentru ca am o incredere mult prea puternica in tine ca sa nu ma bazez pe acel simplu deget. Poti face ce vrei tu, dar fa-o cizelat, nu te grabi sa iei o decizie, nu te grabi sa fugi, nu asa se rezolva o problema.
Vad literele astea in ceata si nu e de la oboseala, ochii imi sunt tot umezi, dar trebuie sa continui sa scriu, trebuie sa imi iasa ceva, ceva bun, numai pentru tine. Habar nu am daca meriti sa scriu aici pentru tine, habar nu am daca trebuie sa te iert sau nu, nu stiu cine a gresit, nu stiu daca a gresit cineva, insa am scris aici, din inertie, din inertia unor sentimente care imi spun intr-una : "nu poti lasa lucrurile sa ramana asa!".
Invata sa judeci orice problema cu calm, nu te hazarda asupra aceluiasi raspuns, privesti inconjurul tau, controleaza-ti furia, stapaneste-ti ura, impiedica-ti sentimentele sa crape, arunca-te in valul necunoscutului, strange prejudiciul cu toata forta palmelor tale, analizeaza fiecare cuvant, descopera noi intelesuri, acum opreste-te, e totul bine.