luni, 23 august 2010

Eu.

Nu am sa va vorbesc voua, nici tie, nici lui, nici ei, imi voi vorbi mie.
Nu ma pot adresa direct mie, am sa relatez, am sa ma deschid singur, ca pe o carte, pe care nimeni nu a citit-o pana acum. Aceasta carte cu coperta ingrijita, veche de 17 ani, o carte citita printre randuri, o carte fara final.
Nu ma pot compara cu un simplu obiect, dar o carte este speciala, ea contine un adevar dintr-un capat in altul. Nu ati stiut sa imi cititi versurile, citatele mele v-au fost doar semne de intrebare, ati sarit paginile doar ca sa terminati cartea mai repede. Sunt o carte plina, gasiti in mine bucurie, extaz, nebunie, dar gasiti si tristete, ura si melancolie. Sunt cartea care a descris un succes, dar oare sunt cartea care va destainui si un esec? In intreaga biblioteca cartea e singura, au plecat celelalte, dar se vor intoarce.

Putina dragoste.

Sunt putine capitole legate de dragoste in aceasta carte. ( Vreau cu disperare sa scriu ! )

Priveste-mi randurile cum se scurg in cautarea ta,
Ti-ai lasat umbra in urma, nu, nu ma uita.
Ai fost vartejul care a rupt file din mine,
Poarta-le mai departe, pentru tine, cu tine.

"Soapte fierbinti si dulci in fiecare noapte,
Mi-e dor de tine si te vreau aproape".

Nu e nevoie sa iti misti buzele, nu-ti incorda corzile vocale, taci doar! Priveste-ma, pagina 19, citeste in minte fiecare soapta asternuta pe pagina aceasta, rezista, nu varsa nicio lacrima, arunca-te in misterul acestei carti, inchide ochii si citeste-ma asa cum vrei tu, fara inceput, fara sfarsit.

Together, further, stronger !



CARPE DIEM!