duminică, 5 decembrie 2010

Fii dur, invata.

Nu o sa scriu o poezie, prea mult caracter versatil in jur.


Asculta fiecare informatie, invata din orice greseala, tinde spre mai mult, vrei mai mult, esti capabil, fiinta umana ma uimeste in fiecare zi. Un om care vrea performanta o poate obtine, o poate avea la nastere, dar cu siguranta e capabil de a da peste cap orice tip de test. Un om e capabil sa miste un T.I.R. de 20 de tone, un om e capabil sa inventeze o bomba care sa distruga intreaga planeta, un altul poate sa faca 10.000 de flotari intr-o zi, un altul e capabil sa mearga pe pereti, oamenii pot si sunt puternici.

Nu stiu, nu inteleg de ce, dar am devenit dur si a trecut un an de cand am inceput sa realizez asta. Da, iti vad lacrimile, oricine ai fi tu, dar nu pot sa plang, imi provoci mila, iar daca tot tu esti cel care m-ai enervat si ai cedat, imi provoci sila. Lasa-ma sa te urasc si pleaca din fata mea, nu-mi voi schimba parerea, vreau sa te distrug, sa te calc in picioare si apoi sa plec de acolo si sa-mi arunc manusile. Nu am nevoie sa te vad, esti un nimic pentru mine cat timp tu faci ceea ce am spus mai sus.

Am sa te urasc si din alte motive, esti inteligent, esti bun la toate materiile, esti puternic, totul e bine pa partea asta cu tine. Si ce daca? Daca tu esti doar unul printre ceilalti, daca tu nu stii sa te afirmi, daca te afli in tara asta doar ca sa taci, doar ca sa urmezi exemplul, doar ca sa fii un fraier, impreuna sau pe langa ceilalti. Bravo tie, aproape m-ai facut sa vomit !

Dar daca tu, tu esti inteligent, mergi in paralel cu toate, mergi mai departe, perseverezi, esti puternic, reusesti sa fii sociabil, stii sa iti faci apreciate calitatile, esti o persoana care stie sa isi impuna punctul de vedere si sa se impune, atunci da, toata stima, meriti!

Eu? Singur ?

Asta e o nebunie.

Deci imagineaza-ti un tip, frate, nu e fotomodel, dar arata bine, se ingrijeste si e destul de sociabil. ( Hinder - Take it to the limit, ce bine prindee ). Ok, iese in oras cu baietii, vine pe la 5 dimineata acasa, ca ...eh, baietii. E bine, e bine.
Ma gandesc la lucrurile bune pe care le pot face ca un burlac veritabil ce sunt. Pai de exemplu pot sa stau in casa si sa scriu cat de mult pot pe blog in timp ce ascult cele mai bune melodii din lista. Vreau sa dau odata de permis, sa conduc si sa fiu un combinatozaur mobil. ( Adam Lambert - For your entertainment ). Imi place la nebunie sa conduc. Nu stiu daca ceea ce fac e bine sau rau, dar nu imi pasa, o fac cu propria-mi constiinta, consecintele tot eu le voi suporta, deci...shut the f...ront door.

Asta e un articol deschis, printre putinele de genul, poate chiar singurul? Urasc duminicile, ma plictisesc teribil, toata lumea sta in casa, ca na, e duminica, afara ninge ( zapada blestemata ! ) ( Nickelback - Burn it to the ground ).

N-am chef sa ma impresioneze nimeni, am chef sa stau, sa lenevesc, sa ascult muzica, n-am chef sa aud bucuriile si suferintele altora, azi nu frate. Vreau sa compun o poezie...o poezie pentru mine, pentru tine, pentru oricine.

Ok,ok - nu pot sa ma abtin. Vino odata acasa ca innebunesc aici! Primim ceva de mos, ma dau la fete din Moisil, stii ca sunt timid ! Vorbim diseara.

Meanwhile Dj Robb o ardea pe muzica de cand era boboc.

Revin mai tarziu cu poezie. ( P.S. Three Days Grace - Wave of popular feeling ).

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Leapsa.

Mi-a placut foarte mult aceasta leapsa, va invit !

joi, 2 decembrie 2010

No name.

Din culori am gasit visele.
Din nuante am gasit umbrele.
Din intuneric am intalnit cosmarul.
Din pasiune am descoperit romantismul.
Din sentimente am descoperit iubirea.
Din temperament am reusit performanta.
Din vorbire am reusit sa cuceresc.
Din cuvinte am reusit sa distrug.
Din cuvinte am reusit sa iubesc.
Din cuvinte am fost iubit.
Din tandrete am gasit dorinta.
Din atingeri am gasit placerea.
Din dragoste...din dragoste au ramas doar cuvintele.

miercuri, 1 decembrie 2010

Wow. Atat.

Da, eu voi fi diferit, trebuie, meriti.


Se oprea totul in timp ce te apropiai, a inghetat lumea pentru noi, pentru cele doua ultime raze de bucurie din tot acel tinut. Nu, nu a mai existat vreodata un flux atat de mare de cuvinte intre noi, nu, nici nu credeam ca va exista. Ce ai facut? Mi-ai deschis mintea, mi-ai deschis inima, de parca nu te cunosteam, tu, tu totusi ai reusit sa imi arati ca ma vei sustine, ca atunci cand voi suferi, vei fi cu mine, iar tu, si ceea ce e cel mai important, si sper ca am inteles corect, tu mi-ai dat speranta, mi-ai dat speranta spre mai mult, mai bine.

Aaa, ti-am scris o poezie, doar pentru ca azi e miercuri.

Pierdut in acelasi dor sublim,
Incercam sa regasesc ceva din tine, infim.
Am sa descriu fiecare vis, orice traire,
Exista cineva care poate cu adevarat sa te admire.

Cuvintele aruncate in abisul serii,
Atingerea, fiorul si emotia trairii,
Am ajuns undeva departe,
Intre noi doi sunt adevaruri si sincere fapte.

A fi special inseamna eternitatea unei priviri,
Iar a fi interesant e un complex de gandiri.
In tine gasesti definitia cuvantului "special",
Iar cuvantul "interesant" pentru tine e esential.

Iar daca a scrie e dovada sperantei,
Iar cuvantul e esenta dorintei,
A fericirii sansa din nou sa o dam,
Iar de iubire, aici te las pe tine...


Nu uita: "Daca e vorba sa cred in ceva, cred orice, cu conditia sa fie incredibil!"

duminică, 28 noiembrie 2010

Nu stiu, cum nu stiu, pe unde nu stiu...

Priveste-mi ochii! Atat!

Te rog nu mai plange, apropie-te si vino inapoi la mine, n-am sa te oblig, nu te voi forta, dar iarta-ma, iarta-ma pentru ca te iubesc. As vrea sa te privesc in fiecare dimineata, curata, naturala si as vrea sa-mi fii apus, sa inchid ochii iar tu sa-mi privesti somnul, ma vei veghea, o zi, o viata...
Sunt doar niste cuvinte ce-mi aduc aminte de tot ceea ce spuneam, de ceea ce spuneai, am fost mereu asa, jumatate pentru jumatate. Sentimentele ard intre noi, esti flacara inimii mele, esti un apogeu pe care vreau sa-l ating, vreau sa ajung la tine, sa te ating, sa te am si sa te pastrez, mereu.
Strange-ma acum de mana, vino alaturi de mine. Asculta notele pianului, esti diva acestei incaperi, sunt singurul admirator al acestui spectacol, cortinele le-am deschis impreuna, am aprins proiectorul si ne-am sarutat in bataia luminii, in surdina pianul ne alina, linistea salii era cerul nostru, iar noi, noi am ramas protagonistii propriei piese.
Acum nu, nu te mai gandi, simti, simti inima asta care bate nebuneste pentru tine? Simti, te rog, spune-mi ca da, spune-mi ca ma vei iubi, spune-mi ca vei fi asa cum nu ai mai fost niciodata, spunem ca doar impreuna vom reusi, da-mi voie, da-mi voie sa zbor alaturi de tine, ingerul meu.

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Nu, nu vei mai indrazni!

Jocul asta te-a depasit, nu ai inteles, nu ai vrut sa intelegi, ai mintit mereu.


joi, 25 noiembrie 2010

Noua achizitie.

Astazi, 25.11.2010 am achizitionat o noua jucarie, un joc de lumini de 2100 W. Este pregatit sa faca fata intr-o sala de peste 100 de metrii patrati, lucru care ma multumeste.


Aveti mai jos un clip cu el in actiune:



Original Video - More videos at TinyPic

miercuri, 24 noiembrie 2010

Servus.

Nici nu stiu ce poate iesi.

Esti aici, esti chiar langa mine si iti spun atat de multe, oare e bine ce fac? Oare gresesc? Nu nu nu, stai. As vrea sa iti simt buzele navalind, precum un fior nemasimtit de trupul tau, asupra mea, saruta-mi gatul, saruta-mi buzele, nu , nu, nu, nu te opri.
M-am apropiat de tine, erai un spirit calm, pasnic, te simteam, stai putin, nu te cunosc asa, unde e "te vreau acum, numai pentru mine?" Am pierdut eu ceva? Inchide ochii, ma apropii, nu stiu ce fac, nu stiu ce face, totul va veni de la sine, poti, si poate, urmeaza-ti instinctele. 
Fum, nu, nu de asta aveam nevoie, taci, n-am nevoie de scuze, sunt aici pentru tine. Nu pot sa cred, imi fug mainile, nu ma pot abtine, apropie-te, unde esti? Ce faci? Subiecte grele, dezbateri, pauza, ahh, atinge-mi obrazul, apropie-te, mai mult, mai mult, inchide-ti ochii si fii sincera, fa ce vrei tu, intoarce-te sau joaca-ti cartea.
Priveste rasaritul asta, tine-ma strans de mana, nu pot sa cred ca esti aici. Nisipul e atat de uscat si de fin, sapa in mine un sarut lung, sublim, imbratiseaza-ma precum valurile imbratiseaza plaja, contruieste un castel din inima mea si ia-l tu, pe tot. Sunt nebun, nu, nu, nu, nici asa, nu ma vei intelege, iti dau voie sa ma cunosti, iti dau voie sa ma intelegi, nu, nu pentru ca vreau, ci pentru ca meriti.

Putin romantism:

Trupul tau arde, esti precum o flacara, rosie, puternica, nu, e prea putin pentru tine. Esti oceanul in care trupul meu pluteste.
Ochii tai, nu, nu vreau sa vad nicio urma de lacrima, acele doua safire sunt unicul inteles acum, eu stiu asta, tu?
Arunca-mi o clipa din noi, descrie-mi peisajul asa cum ti-l doresti, de restul ma voi ocupa eu. Nu, nu e nevoie de lumanari, nu e nevoie de sampanie, e nevoie de o picatura din drogul meu, ascuns in trupul tau, ca sa redevin iar dependent.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

No dedication.( second shot )

Te crezi puternic?

Simti cum pulsezi energie in fiecare colt al camerei tale? Chinui fiecare petala de floare palita de ardoarea atingerii tale, consumi atat de multa energie, reusesti sa o aduni la loc ca mai apoi sa o consumi iar, simti?
Observi drumul lung in calea ta, drept, si pasesti, trec kilometri fara sa obosesti, maresti pasul, accelerezi, trupul tau nu se mai satura, esti puternic, spune-mi ca da, spune-mi ca simti!
Si totusi, simti ca ascunzi atat de multa de multa iubire in tine? Tu, omule, fiinta cazuta in pacat, tu, amarat muritor, realizezi ca ai atat de multa iubire in sufletul tau si ca nu ai cui sa i-o impartasesti? Simti frenezia cuvintelor tale, te vezi? Te vezi cand esti tot mai lihnit de trupul partenerului tau, realizezi ca placerea carnala mai e stapanita doar de autocontrol? Observi ca depasesti granitele oricarei iubiri stupide si ca incadrezi acest sentiment de care habar nu ai intr-un vis care e de fapt realitatea ta? Tu, amaratule, observi ca esti raspunsul fiecarei intrebari pe care ti-o pui, observi ca esti calauzit sa iubesti? Iubirea ta e infinita, poate, dar zace in tine asemeni unui diamant pregatit sa straluceasca in bataia razelor solare, e atat de bine ascunsa in tine, si va ramane in tine, pana o vei impartasi acelei persoane, acelei persoane care ti-a aratat ca e demna sa duca acest tur de forta mai departe, alaturi de tine.

No dedication.

Ai simtit vreodata ca poti scapa?


Ai simtit ca poti inlatura furia din ochii lor, ca poti lega mai mult de 4 fraze in aceeasi scrisoare de iubire, ai simtit ca poti devora o carte doar pentru ca ti-a placut coperta, ai simtit ca insisti spre un apogeu de care depinzi?

E asa de bine.

Ai simtit trairea din ochii partenerului tau de viata? Ai simtit cum el iti da si tie putere, cum el zambeste din cauza ta, ai reusit sa-l intelegi si sa-i dai un sfat, in tot acest timp, reusind sa-l tii alaturi de tine?

Ai simtit cum corpul tau o ia razna, si ...sunt sigur ca ai simtit cum arzi ca o torta, puternic si constant, doar pentru ca iti e dor de o persoana draga? Ai vazut sclipiri in privirile celor care isi atinteau ochii asupra ta, gaseai zambete pe fetele lor? Da, da, da, sunt absolut sigur ca ai reusit sa faci asta!

It`s the easiest way in your long journey, you`ll simply have to follow your instincts in this complicated dream, hm, it might not be a dream, it should be...hopefully a good thing for you, so, you don`t give a shit about this, ok ok, I was a bit too hard on this one, but you should know, if you want the moon, you can keep your cursed hope or you can die trying to have the moon, because in your mind, you are the best damn thing ever happened to you.

vineri, 19 noiembrie 2010

Am scris.

Sa-ti gasesti frenezia in instinct,
Sa nu-ti poti imagina debitul de idei,
Sa-ti depasesti orice pasenta,
Sa deschizi un capitol nou fara sa vrei,
Sa-ti indeplinesti visele din inertie,
Sa manifesti prezentul ca pe un etern,
Sa-ti invalui viitorul intr-o aura vaga,
Sa lasi inimii puterea unei decizii,
Sa-ti lasi imaginatia sa zburde in iluzii,
Sa insemni apogeul intelesului tau,
Sa-ti dezvolti picul ramas de creatie,
Sa intemeiezi fundatia unui inceput,
Sa-ti descrii vanitatea, fara rusine,
Sa-ti recunosti narcisimul, egocentrismul,
Sa cazi in pacat, avand discernamant,
Sa recunosti, si sa fii tu!

luni, 15 noiembrie 2010

Pleaca,dar te iubesc!

Cat de liniste e, nu pot dormi, e intuneric.


"Bratele tale ma invaluiau, eram atat de mic, incomparabil cu inima ta, pe care mi-o ofereai. Am inchis ochii, m-ai sarutat pe frunte si mi-ai urat somn usor. Simteam cum pluteam in jocul inimii tale, simteam cum buricele degetelor tale imi faceau trupul sa vibreze, te simteam mai aproape ca niciodata si chiar erai acolo."
Brusc am simtit o durere, m-am trezit din vis si am incercat sa adorm iar, am reusit.

"Erai in acelasi loc, nicio atingere intre noi, nicio urma de tandrete. Ma certai. "De ce nu pricepi? Te iubesc enorm, esti cel mai important om din viata mea, idiotule!" -dar, asteapta o clipa...-, "m-am saturat sa astept, iesi afara, nu vreau sa te mai vad, pleaca" -iubita mea-, "iesi!". Am iesit si ai inchis usa, m-am prabusit pe usa si m-am prelins usor in ploaia care se prelingea pe trupul. Iubirea mea se dilua in picaturile de ploaie, stiam ca plangi, stiam ca trupul tau e rece, stiam ca a fost doar un impuls de moment, dar nu ma puteam intoarce. Pielea imi era asemeni unui burete, furia ta era principala functie pe care creierul meu o putea procesa, te vedeam atat de puternica, dar neajutorata fara mana aceea de ajutor, te vedeam superba, dar inutila fara umila-mi inima, muza mea.
Usa s-a deschis brusc "Iubitul meu, dragul meu!",  - cat a durat iubito...-. Sarutul tau lumina intunericul acelei nopti ploioase, te-am luat de mana si am fugit, eram 2 straini aruncati intr-o mare de oameni, eram culoarea centrala a fiecarui curcubeu, eram flacara cea mai inalta a incediului, eram noi, si ne iubeam.

Te-ai apropiat, tu, fior etern al vietii mele
Trupul meu vibrant, prezenta ta
Imi sfasii trupul cu manifestul tau
Sange curgand, continua, nu te poti opri.

Ripostez, deja mi-am infipt lamele in parul tau
Iti lasi capul pe spate, arzi, intens
Sunt singura picatura de gheata de care ai nevoie
Voi ingheta intrega flacara a iubirii tale.




( siropos initial, romantic pe parcurs, brutal in final :x )

marți, 9 noiembrie 2010

Versuri aruncate...

Ai deschis aceeasi pagina a cartii
Si ai indoliat instantaneu privirea pe primul rand
Ceata, asta e tot ce am deslusit in ochii tai
Pieptul meu s-a racit, iar tu lipseai, imbratisandu-ma.

Ai inceput un alt rand, dar cartea nu are sens,
E un lant de cuvinte, fara sens, mistic.
Am incercat sa citesc pentre randuri,
Iar tie, tie ti-am explicat integral, doar privindu-te.

Citeai cartea cu atata frenezie, dar fara sa o intelegi,
Ti se observa vapaia in ochi, ura unui neintelegator,
Aduceai argumente, motivari si nu te opreai,
Gresisesi, trebuia sa simti fiecare rand al cartii.

Am inchis deja ochii, capul tau se sprijinea de pieptul meu,
Inghetai, ascunzand in tine un foc atat de mare,
Respirai greu, iar ochii iti erau asemeni unor sabii,
Pregatite sa sfasie inima oricui, in orice secunda;

Iar cartea se citeste in continuare, dar tot pasnica e...